nikcleju · November 11, 2024 18:27
diff --git a/xml_idei_in_nocturna_izvoare_de_filosofie.xml b/xml_idei_in_nocturna_izvoare_de_filosofie.xml
 <?xml version='1.0' encoding='UTF-8'?>
 <rss xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:itunes="http://www.itunes.com/dtds/podcast-1.0.dtd" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" version="2.0">
  <channel>
    <title>Idei in nocturnă - Izvoare de filosofie</title>
    <link>https://www.radioromaniacultural.ro/emisiuni/idei-in-nocturna-izvoare-de-filosofie/</link>
    <description>Realizator : Cornel Moraru</description>
    <itunes:explicit>no</itunes:explicit>
    <docs>http://www.rssboard.org/rss-specification</docs>
    <generator>python-podgen v1.1.0 https://podgen.readthedocs.org</generator>
    <lastBuildDate>Mon, 11 Nov 2024 18:07:23 +0000</lastBuildDate>
    <pubDate>Wed, 06 Nov 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    <item>
      <title>Opera integrală a lui Platon în limba română, ajunsă la al IV-lea volum</title>
      <description><![CDATA[Vinerea aceasta, pe data de 8 Noiembrie, are loc la Librăria Humanitas Cișmigiu lansarea celui de-al patrulea volum din seria „Platon – Opera integrală”, care oferă publicului român o nouă traducere, realizată de Andrei Cornea, a unora dintre cele mai importante opere de maturitate semnate de celebrul filosof grec. Între copertele acestui volum, pasionații de filosofie vor putea citi dialogurile Phaidros, Parmenide, Theaitetos, Sofistul și Omul Politic, toate prezentând tematizări ale unor problematici clasice și, în același timp, de maximă actualitate ale filosofiei.
 Cu acest prilej, în cadrul ediției din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, vă propunem o incursiune în filosofia platonică din perioada de maturitate, pentru a devoala, încă o dată, actualitatea acestei gândiri pentru omul contemporan în general și pentru gândirea filosofică actuală în mod special. În cele 50 de minute de emisie vom explora viziunea platonică asupra omului politic autentic, dar și asupra sofistului, vom încerca să vedem care sunt dificultățile ridicate de discurs în genere și cum se raportează vorbirea noastră la idei, care este cunoașterea pe care un om de stat trebuie să o posede și cum se dobândește ea.
 Pentru acest periplu în filosofia antică, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural chiar pe traducătorul volumului în cauză, anume cunoscutul filosof Andrei Cornea – traducător, interpret a lui Platon și profesor al Facultății de litere a Universității din București. Prin eforturile sale de traducere a unor opere fundamentale ale filosofiei grecești antice, Andrei Cornea a redat spre lectura publicului autohton unii dintre cei mai importanți gânditori ai filosofiei, printre care îi enumerăm pe Platon, Aristotel, Plotin sau Epicur.
 Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri seară, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromâniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-11/2024-11-10/izvoare_8_november_2024_21_10_00.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-11/2024-11-10/izvoare_8_november_2024_21_10_00.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Wed, 06 Nov 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Locul și rolul filosofiei în societatea contemporană</title>
      <description><![CDATA[La finalul săptămânii următoare va avea loc în București, la Facultatea de Filosofie, cea de-a doua ediție a simpozionului național „Stările generale ale filosofiei”, un eveniment de amploare ce va reuni academicieni, profesori universitari, cercetători și studenți din toate marile centre universitare din România. Subiectul general de dezbatere va fi acela al locului și rolului filosofiei în societatea românească contemporană, de la sistemul de învățământ până la mass media, din primii ani de școală, până la studiile doctorale.
 Acesta este și prilejul dezbaterii noastre de vineri seară din cadrul emisiunii Izvoare de Filosofie, în care vom încerca să facem o radiografiere succintă a stării actuale a filosofiei în societatea noastră, precum și o punere în dezbatere a rolului pe care această disciplină ar trebui să-l aibă într-o societate matură a secolului XXI. Astfel, vom privi dincolo de filosofie văzută ca profesie și disciplină academică, pentru a vedea care sunt abilitățile esențiale pe care aceasta le poate oferi omului contemporan, în vederea unei mai bune înțelegeri a lumii în care trăim.
 Care este starea actuală a filosofiei? Cum poate fi aceasta promovată și mediatizată pentru tinerele generații? Cum poate fi stimulat învățământul filosofic din România?
 Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vom răspunde vinerea aceasta, alături de invitații noștri din studioul Radio România Cultural. Este vorba despre doi dintre organizatorii „Stărilor generale ale filosofiei, anume Cristian Iftode, director al Departamentului de Filosofie Practică și Istoria Filosofiei, profesor universitar și conducător de doctorate al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, precum și despre Andrei Mărășoiu, prodecan și lector universitar al aceleiași Facultăți de Filosofie.
 Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri seară, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromâniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-11/2024-11-10/izvoare_1_november_2024_21_09_34.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-11/2024-11-10/izvoare_1_november_2024_21_09_34.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Wed, 30 Oct 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Abecedarul gândirii grecești antice – litera tau</title>
      <description><![CDATA[Săptămâna aceasta redeschidem din nou Abecedarului gândirii grecești pentru a trece la o nouă literă a alfabetului grecesc, anume la litera tau. Cu această ocazie, vom continua periplul nostru prin istoria conceptelor filosofice, pentru a regăsi sensurile originare ale unora dintre cele mai folosite noțiuni din istoria culturii europene și pentru a urmări modul în care acestea au evoluat odată cu trecerea timpului.
 Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor – alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 25 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-10/2024-10-27/izvoare_25_october_2024_21_08_15.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-10/2024-10-27/izvoare_25_october_2024_21_08_15.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Thu, 24 Oct 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Limbajul cotidian și falsele probleme ale filosofiei</title>
      <description><![CDATA[Limbajul pe care îl folosim este unul dintre puținele instrumente pe care le avem la îndemână pentru a ne descrie și explica lumea înconjurătoare, dar și pentru a comunica gândurile, intențiile și dorințele noastre semenilor. Cu toate acestea, cel mai adesea folosim un astfel instrument fără a reflecta asupra lui și fără a încerca să înțelegem modul său de funcționare, profunzimile sau echivocurile sale.
 Filosofii contemporani au atras însă atenția în multiple rânduri asupra faptului limbajul ne predispune la confuzii și neînțelegeri. Astfel, s-a născut visul unui limbaj neechivoc, prin care să ne putem comunica gândurile într-o manieră cât mai exactă și care să ne permită eliminarea falselor probleme ridicate tocmai de echivocitatea termenilor pe care îi folosim de obicei.
 Printre filosofii care s-au dedicat împlinirii acestui vis, unul dintre cei mai de seamă este, fără îndoială, filosoful austriac Ludwig Wittgenstein, care se numără printre fondatorii filosofiei analitice și ale cărui scrieri produc și astăzi o sumedenie de dezbateri intelectuale.
 În ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie vă propunem să ne alăturăm acestor dezbateri și să pătrundem pentru 50 de minute în intimitatea gândirii wittgensteiniene prin explorarea Însemnărilor răzlețe pe care acest gânditor le-a scris pe parcursul a două decenii, între anii 1929 și 1949, și care au fost publicate de curând, în prima traducere în limba română, la editura Ratio Et Revelatio.
 Invitatul nostru din această săptămână este chiar traducătorul acestui volum, cunoscutul filosof, traducător, editor și eseist Cătălin Cioabă, lector al Facultății de Filosofie a Universității din București.
 Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri seară, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromâniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-10/2024-10-19/izvoare_18_october_2024_21_08_56.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-10/2024-10-19/izvoare_18_october_2024_21_08_56.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Thu, 17 Oct 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Arta în era informației. Noi studii de avangardă în estetica informațională</title>
      <description><![CDATA[Ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie este dedicată unui eveniment editorial insolit în spațiul reflexiv românesc. Este vorba despre lansarea celui de-al doilea număr al revistei de studii de specialitate a Universității Naționale de Arte din București – revista „una”.
 Între copertele acestui volum este cuprins un număr de opt studii care pun arta într-o perspectivă neconvențională, toate concentrându-se asupra modului în care apariția computerului a schimbat chiar practicile artei contemporane și atitudinea noastră față de artă.
 Evenimentul de lansare va avea loc în ziua de luni, 14 octombrie, începând cu ora la librăria Cărturești Carusel (Str. Lipscani nr. 55).
 Cu această ocazie, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe prof. univ. dr. Cătălin Bălescu, cunoscut pictor român contemporan, rector al Universității Naționale de Arte din București și editorul revistei UNA. Având o activitate susținută atât în plan artistic, cât și în plan teoretic, Cătălin Bălescu, conducător de doctorate în arte vizuale, a susținut multiple expoziții personale, a participat la numeroase expoziții de grup, a publicat mai multe articole de specialitate și a editat, coordonat și conceput un număr de peste 10 cataloage.
 Tema pe care o propunem spre dezbatere este vizează modul în care putem transforma computerul într-un instrument valoros pentru înțelegerea și analizarea artei din perspectivă statistică, în vederea descoperirii unor constante structurale regăsite într-un număr foarte mare de imagini reprezentative.
 Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri seară, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromâniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-10/2024-10-11/izvoare_11_october_2024_21_08_55.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-10/2024-10-11/izvoare_11_october_2024_21_08_55.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 11 Oct 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Problema creativității de la Kant la inteligența artificială</title>
      <description><![CDATA[Încă din cele mai vechi timpuri, creativitatea a fost văzută ca un atribut exclusiv al omului și produsele ei, fie ele opere de artă, scrieri literare sau tratate filosofice, au constituit unele dintre cele mai inalte realizări ale umanității. Odată cu apariția algoritmilor de inteligență artificială generativă însă, monopolul omului asupra acestui vast domeniu al creației pare a fi pus sub semnul întrebării. Ca și oamenii, algoritmii de inteligență artificială pot produce deja texte literare sau obiecte cu caracter estetic.
 Acesta este și motivul pentru care, în ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, vă propunem o dezbatere incitantă privitoare la asemănările și deosebirile dintre creativitatea umană și cea artificială, cu pornire de la una dintre cele mai influente și originale teorii filosofice ale creativității, anume de la gândirea lui Immanuel Kant.
 Care este rolul imaginației în creativitatea umană?
 Câte tipuri de imaginație există?
 La ce se referă conceptul de geniu și cum mai putem vorbi despre genialitate în era inteligenței artificiale?
 Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră din această seară, alături de Eugenia Zaițev, doctor în filosofie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și cadru didactic al Departamentului de Formare pentru Carieră Didactică și Științe Socio-umane de la Universitatea Politehnica București. Pe partea de cercetare, invitata noastră are publicate mai multe articole științifice în reviste de specialitate și este autoare a cărții Imaginația creatoare și jocul ideilor estetice la Immanuel Kant, volum publicat la Editura Universității „Alexandru-Ioan Cuza” din Iași în anul 2017.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie
 Citește și: Discursul politic contemporan și filosofia]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-10/2024-10-04/izvoare_4_october_2024_21_09_23.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-10/2024-10-04/izvoare_4_october_2024_21_09_23.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Thu, 03 Oct 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Originile filosofice ale conservatorismului și miturile contemporane</title>
      <description><![CDATA[În ultima vreme auzim din ce în ce mai des, atât în discursul politic, cât și în cel cultural, discuții despre opoziția dintre conservatorism și progresism. De cele mai multe ori însă, aceste concepte sunt folosite în mod necritic și vag, lucru ce duce la proliferarea unor mituri privitoare la cele două poziții ideologice.
 Tocmai de aceea, pentru o viziune mai corectă asupra discuțiilor contemporane, în ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, vă propunem o dezbatere despre originile filosofice ale conservatorismului în gândirea politică britanică de secol XVII și, totodată, o discuție critică a principalelor mituri apărute în ultimele decenii. Cum poate fi încadrat conservatorismul în teoriile de filosofie politică ale epocii moderne? Care sunt sursele filosofice ale acestuia? Care sunt principalele cadre de gândire la care se raportează conservatorismul?
 Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care vom porni discuția noastră de vineri, alături de Daniel Nica, doctor în filosofie și lector universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Pe plan publicistic, Daniel Nica a scris numeroase studii în lucrări colective și reviste de specialitate din țară și din străinătate, precum și cărți de autor, dintre care menționăm Etică fără principii? Generalism şi particularism în filosofia morală contemporană, (2013), Pastila roşie. Eseu despre moralitate şi fericire (2015) și Cine sunt Eu? Autenticitatea și limitele sale morale (2022).
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-09/2024-09-28/izvoare_27_september_2024_21_09_31.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-09/2024-09-28/izvoare_27_september_2024_21_09_31.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Thu, 26 Sep 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Abecedarul gândirii grecești antice – litera sigma (continuare)</title>
      <description><![CDATA[Săptămâna aceasta redeschidem din nou Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaptesprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera sigma. Cu această ocazie, vom continua incursiunea noastră în istoria conceptelor filosofice, pentru a regăsi sensurile originare ale unora dintre cele mai folosite concepte filosofice din istoria culturii europene și vom urmări modul în care acestea au evoluat odată cu trecerea timpului.
 Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor – alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 20 septembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-09/2024-09-20/izvoare_20_september_2024_21_09_11.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-09/2024-09-20/izvoare_20_september_2024_21_09_11.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 20 Sep 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Inteligența umană în era inteligenței artificiale. Implicații filosofice ale noilor tehnologii</title>
      <description><![CDATA[În ultimii ani, odată cu dezvoltarea exponențială a inteligenței artificiale, au apărut din ce în ce mai multe aplicații ale acesteia în viața noastră. De la ultima generație de telefoane mobile și gadgeturi care ne monitorizează starea de sănătate, până la mașinile autonome și avatarurile din realitatea virtuală, tehnologiile emergente care incorporează algoritmi de inteligență artificială îndeplinesc sarcini care, până nu demult, erau doar în atribuțiile inteligenței umane. O astfel de schimbare ridică însă o sumedenie de provocări pentru gândirea filosofică tradițională, în condițiile în care valorile și cadrele de gândire la care ne raportăm se schimbă din ce în ce mai repede.
 Acesta este și motivul pentru care, în ediția din această săptămână, vă invităm la o dezbatere incitantă despre implicațiile filosofice ale noilor tehnologii dotate cu inteligență artificială. Cum schimbă inteligența artificială modul în care este folosită inteligența naturală? Cum putem atribui responsabilitatea morală în condițiile în care din ce în ce mai multe decizii și activități sunt asistate sau preluate de inteligența artificială? Pot avea avatarurile din realitatea virtuală statutul de agenți morali?
 Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care ni le vom pune alături Radu Uszkai, invitatul nostru din această săptămână, care este lector universitar la Departamentul de Filosofie și Științe Socioumane al Academiei de Studii Economice din București, cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA), membru în echipa de cercetare a proiectului avataResponsibility și autor al cărții Idei în proprietate. O introducere în etica drepturilor de autor.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-09/2024-09-13/izvoare13_september_2024_21_09_31.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-09/2024-09-13/izvoare13_september_2024_21_09_31.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Thu, 12 Sep 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Discursul politic contemporan și filosofia</title>
      <description><![CDATA[Încă din Antichitate, discursul politic și cel filosofic s-au intersectat și, în mai multe situații, s-au întemeiat și influențat reciproc. Este suficient să ne gândim la viziunea politică a lui Platon, expusă în dialogul Republica, care a pus bazele unui proiect politic în care filosoful grec s-a implicat la Siracuza, respectiv la tratatul despre Politică a lui Aristotel, care se întemeiază pe constituțiile mai multor state ale vremii, pentru a extrage din acestea principiile filosofice.
 Relația dintre cele două discursuri nu este însă una simplă, iar istoria acestei relații este marcată de încercări eșuate și provocări constante. Tocmai de aceea, având în vedere contextul politic contemporan, marcat de campanii electorale polarizante și conflicte armate, merită să redeschidem discuția privitoare la felul de a fi al discursului politic actual și la modurile în care ne putem raporta critic la principalele teme de dezbatere politică ale momentului.
 Pentru această dezbatere, îl vom avea ca invitat la Izvoare de Filosofie pe Arthur Suciu, filosof, eseist și lector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Cu o formație interdisciplinară, invitatul nostru are studii de filosofie și științele comunicării și a activat în domeniul jurnalismului, comunicării politice și literaturii.
 Prilejul discuției noastre este apariția de curând, sub egida editurii Litera a volumului Simulacru și război. Discursul politic în postistorie, lucrare semnată de invitatul nostru din această săptămână, prin care se propune o atât de necesară analiză filosofică critică a discursului politic actual, prin raportare la discursurile politice ale secolului al XX-lea.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-09/2024-09-01/izvoare_30_august_2024_21_00_24.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-09/2024-09-01/izvoare_30_august_2024_21_00_24.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 30 Aug 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Eul și lumea. Incursiuni în filosofia contemporană a alterității</title>
      <description><![CDATA[Încă din zorii modernității, când René Descartes postula existența a două substanțe distincte, anume cea întinsă, care dă seama de materialitatea lucrurilor exterioare, și cea cugetătoare, care dă seama de existența propriilor noastre acte de conștiință, filosofia s-a aflat într-o perpetuă aporie. Această aporie poate fi exprimată prin următoarea întrebare: dacă noi avem acces direct doar la propriile noastre gânduri și la propria noastră conștiință, atunci cum putem fi siguri de existența lumii și a obiectelor exterioare nouă.
 Chiar dacă, de-a lungul celor aproximativ patru secole care s-au scurs de la prima formulare a acestei aporii, s-au propus mai multe rezolvări, problema relației eului cu lumea rămâne un subiect larg dezbătut în filosofia contemporană, negăsindu-și o rezolvare definitivă.
 În cele 50 de minute pe care le avem la dispoziție, vom explora, din perspectiva gândirii contemporane, această aporie seculară a filosofiei, pentru a vedea care sunt întrebările fundamentale ce trebuie puse și care sunt direcțiile de cercetare actuale care ne oferă speranța unui răspuns ferit, pe cât posibil, de obiecții.
 Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând, la editura Ratio et revelatio, a volumului intitulat Conștiința de sine și alteritatea. O investigație fenomenologică, semnat de reputatul fenomenolog contemporan Dan Zahavi și tradusă chiar de invitatul nostru din această seară, Remus Breazu, doctor în filosofie, lector al Universității Naționale de Arte din București și membru al Societății Române de Fenomenologie.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-07/2024-07-28/izvoare26_july_2024_21_00_05.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-07/2024-07-28/izvoare26_july_2024_21_00_05.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 26 Jul 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Incursiune în istoria ideilor filosofice. Originile romantismului și istoria culturii occidentale</title>
      <description><![CDATA[În istoria culturii europene, romantismul reprezintă un important punct de cotitură pentru majoritatea domeniilor cunoașterii și artelor. Influența sa se simte pregnant atât în domeniul filosofiei, cât și în cele ale literaturii, artelor vizuale, muzicii, istoriografiei și științelor naturii totodată.
 Ideile gânditorilor romantici privitoare la genialitate, autenticitate sau libertate sunt și astăzi, la mai bine de două secole distanță, valori fundamentale ale culturii europene, pe care le-am integrat în viziunea noastră despre lume atât de adânc încât adesea uităm că ele au fost, la un moment dat, idei revoluționare și controversate, care au pornit dezbateri extinse în toate spațiile culturale ale Europei.
 Acesta este și motivul pentru care, în această săptămână, vă propunem o incursiune până la originile romantismului, pentru a repune în dezbatere importanța acestui curent pentru cultura europeană, dar și pentru a scoate în lumină modurile în care, din mai multe puncte de vedere, mentalul omului contemporan este, în esență, tot unul de sorginte romantică. În cele 50 de minute pe care le avem la dispoziție vom încerca să înțelegem cum a apărut romantismul, care sunt principalele idei introduse de gânditorii romantici în peisajul reflexiv european și cum putem regăsi aceste idei transformate, tălmăcite și răstălmăcite, în contemporaneitate.
 Prilejul discuției noastre este apariția de curând, sub egida Editurii Humanitas, a lucrării Originile Romantismului, semnată de cunoscutul filosof și istoric al ideilor Isaiah Berlin și tradusă de invitata noastră din această săptămână, doamna Diana Mite Colceriu, lector al Facultății de limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București și doctor în filologie al Universității Catolice din Louvain.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-07/2024-07-15/izvoare_12_july_2024_20_59_57.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-07/2024-07-15/izvoare_12_july_2024_20_59_57.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Wed, 10 Jul 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Michel Foucault, după 40 de ani. Incursiune în filosofia artei</title>
      <description><![CDATA[Anul acesta se împlinesc patru decenii de la moartea celebrului filosof francez Michel Foucault și, pentru a comemora acest eveniment, pe piața editorială din România s-au scos de sub lumina tiparului trei noi volume de traduceri din lucrările acestuia. Unul dintre acestea, publicat de curând sub egida editurii Cartea Românească Educațional și care constituie prilejul emisiunii noastre din această săptămână, cuprinde sub titlul de Trădarea Imaginilor, trei studii importante ale filosofului francez, dedicate problematicii artei. În aceste condiții, pentru ediția din 21 iunie a Izvoarelor de Filosofie, vă propunem o dezbatere asupra locului ocupat de reflecția estetică în gândirea lui Michel Foucault și asupra elementelor de noutate aduse de aceasta mediului cultural contemporan.
 Cunoscut mai degrabă prin prisma lucrărilor sale privitoare la diversele tipuri de istorie alternative, precum Istoria nebuniei în epoca clasică sau Istoria Sexualității, dar și prin prisma reflecțiilor sale asupra problemelor ce țin de etică, Michel Foucault este mai puțin cunoscut ca estetician și filosof al artei. Cu avantajul distanței istorice care s-a instaurat între noi și epoca în care el a scris, ne propunem o revizitare a viziunii sale despre artă și a modurilor în care ea a influențat și influențează mai multe domenii ale cercetării contemporane, cum ar fi estetica, filosofia artei, istoria artei și teoria artei. Care sunt principalele teme estetice regăsite la Michel Foucault? Cum putem gândi noțiunea de reprezentare artistică? Cum comunica discursul vizual cu cel filosofic în postmodernitate?
 Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră din această săptămână, alături de traducătoarea volumului tocmai menționat, Oana Șerban, doctor în filosofie, lector al Facultății de Filosofie a Universității din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-07/2024-07-03/izvare_21_june_2024_21_29_59.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-07/2024-07-03/izvare_21_june_2024_21_29_59.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 21 Jun 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Abecedarul gândirii grecești antice – litera sigma (continuare)</title>
      <description><![CDATA[Săptămâna aceasta redeschidem din nou Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaptesprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera sigma. Cu această ocazie, vom continua incursiunea noastră în istoria conceptelor filosofice, pentru a regăsi sensurile originare ale unora dintre cele mai folosite concepte filosofice din istoria culturii europene și vom urmări modul în care acestea au evoluat odată cu trecerea timpului.
 Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor – alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 14 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-06/2024-06-16/izvoare_14_june_2024_21_10_00.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-06/2024-06-16/izvoare_14_june_2024_21_10_00.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Thu, 13 Jun 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Etica avatarurilor și provocările inteligenței artificiale</title>
      <description><![CDATA[Dezvoltările contemporane ale mediului digital au pus omul contemporan într-un context în care trebuie să regândim normele și valorile etice în funcție de care societatea funcționează. În mod tradițional, existența umană s-a desfășurat în două dimensiuni principale. Cea fizică și cea a imaginației. Odată cu apariția mediului digital însă, existența noastră s-a extins și îmbogățit totodată cu adăugarea a două noi dimensiuni: realitatea augmentată și cea virtuală. Acest fapt ridică însă o serie de probleme și provocări pentru modul în care concepem, în mod obișnuit, comportamentul nostru din punct de vedere etic, dar și pentru argumentele prin care, în mod tradițional, atribuiam responsabilitatea etică asupra acțiunilor noastre.
 Cine este responsabil de acțiunile executate, în numele nostru, de către avatarurile dotate cu inteligență artificială? Care sunt criteriile etice pe care le mai putem aplica? Mai sunt utile teoriile etice tradiționale în a lămuri aceste provocări?
 Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem săptămâna asta, alături de Mihaela Constantinescu, cadru universitar al Facultății de Filosofie a Universității din București, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată și Directoare a proiectului de cercetare avataResponsability, un proiect de anvergură finanțat de Consiliul European pentru Cercetare, care își propune dezvoltarea un cadru normativ de atribuire a responsabilității morale, care ține seama de interacțiunea dintre oameni, organizații și sisteme de inteligență artificială în comunități avatar emergente.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie
 Citește și: Cum „vorbesc” filosofii? Discursul filosofic și funcțiile sale]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-06/2024-06-07/izvoare_7_june_2024_21_11_13.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-06/2024-06-07/izvoare_7_june_2024_21_11_13.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 07 Jun 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Cum „vorbesc” filosofii? Discursul filosofic și funcțiile sale</title>
      <description><![CDATA[Dacă privim la primii filosofi ai epocii antice grecești, putem vedea că aceștia îndeplineau un întreg spectru de funcții sociale, care astăzi sunt în mod ferm distinse. Ei scriau ca poeții, vorbeau ca oamenii de știință, erau inventatori și legiuitori totodată. Tocmai de aceea, discursul filosofic a fost dintotdeauna greu de distins, pe de o parte, de poezie sau literatură și, pe de altă parte, de știință.
 Cu toate însă că a apărut mai întâi în formă lirică și literară, ulterior năzuind tot timpul să se apropie de rigoarea științei, modul în care vorbesc și scriu filosofii a fost și rămâne un tip aparte de discurs, care, începând cu secolul al XVII-lea, a căpătat din ce în ce mai multă autonomie în comparație cu celelalte modalități discursive. Cu toate acestea, dacă ne întrebăm care sunt funcțiile sale specifice, cel mai adesea suntem ne regăsim în aporie.
 Pentru a dezlega această aporie, vom lua ca punct de pornire în discuția noastră din această săptămână textul inedit descoperit postum, semnat de Michel Foucault și intitulat „Discursul filosofic”, care a apărut de curând în limba română, sub traducerea lui Ciprian Mihali la editura Trei.
 Pentru a ne ghida prin această discuție despre felul de a fi și funcțiile discursului filosofic îl vom avea ca invitat chiar pe traducătorul lucrării citate, Ciprian Mihali, care este profesor al Universității Babeș-Boyai din Cluj și doctor în filosofie al Universității din Strasbourg și al aceleiași Universități Babeș Boyai. Având o activitate publicistică susținută, Ciprian Mihali a publicat un număr de 8 volume de autor, a tradus peste 25 de volume de filosofie și a scris un număr impresionant de studii și articole, apărute în volume colective sau reviste de specialitate.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-05/2024-05-31/izvoare_31_may_2024_21_10_09.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-05/2024-05-31/izvoare_31_may_2024_21_10_09.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Tue, 28 May 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Cum cunoaștem lumea? O incursiune în filosofia lui Gottfried Wilhelm von Leibniz</title>
      <description><![CDATA[Una dintre dezbaterile fundamentale ale filosofiei moderne în ceea ce privește modul în care noi cunoaștem lumea s-a purtat între două direcții fundamentale. Una, numită adesea și empirism, afirma primordialitatea cunoașterii senzoriale în funcționarea intelectului uman. Cealaltă, adesea numită și raționalism, pleca de la existența unor „principii” sau „noțiuni” înnăscute ale intelectului, prezente în mintea noastră dinainte de orice experiență, care făceau posibilă experiența. Diferența dintre cele două direcții este cel mai clar exprimată de sentența filosofului englez John Locke, care spunea că „nu există nimic în intelect, care să nu fi fost înainte în simțuri” și de completarea adusă acesteia de Gottfried Wilhelm von Leibniz, care adaugă „..în afară de intelectul însuși”.
 Această dezbatere seculară a împărțit lumea filosofică în două tabere și rămâne încă o temă de dezbatere a filosofiei cogniției contemporane. Acesta este și motivul pentru care, în ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, ne propunem o redeschidere a dezbaterii privitoare la principiile ultime ale cunoașterii umane, întorcându-ne la sursele primare.
 Prilejul acestei discuții este dat de publicarea de curând, sub egida Editurii Academiei Române, a două traduceri fundamentale pentru a înțelege problematica modernă a cunoașterii, ambele ale unor texte semnate de Gottfried Wilhelm von Leibniz. Este vorba despre Scrierile Matematice și Noile eseuri asupra intelectului uman.
 Pentru a ne ghida prin subtilitățile gândirii leibniziene, îl vom avea ca invitat pe cunoscutul coordonatorul și membru al echipei de traducere a celor două opere menționate, cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, doctor în filosofie, cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române și Președinte al Societății Leibniz din România.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri 17 mai 2024, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-05/2024-05-17/izvoare_17_may_2024_21_09_25.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-05/2024-05-17/izvoare_17_may_2024_21_09_25.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 17 May 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie: Abecedarul gândirii grecești antice - litera sigma (partea a 5-a)</title>
      <description><![CDATA[Săptămâna aceasta reluăm una dintre cele mai iubite serii radiofonice ale Izvoarelor de filosofie și redeschidem Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaptesprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera sigma. Cu această ocazie, vom continua incursiunea noastră în istoria conceptelor filosofice, în căutarea sensurilor originare ale unora dintre cele mai folosite concepte filosofice și vom urmări modul în care sensul lor s-a modificat de-a lungul istoriei filosofiei grecești.
 Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor - alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate - și peste 2400 de pagini.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 10 mai, începând cu ora 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie
 Citește și: ChatGPT, instrument de lucru și partener de discuții]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-05/2024-05-10/izvoare_10_may_2024_21_09_42.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-05/2024-05-10/izvoare_10_may_2024_21_09_42.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 10 May 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie: „Calea, Adevărul și Viața”. Coordonate filosofice ale gândirii creștine</title>
      <description><![CDATA[Pentru această săptămână, cu ocazia Sărbătorilor Pascale, vă propunem o incursiune în filosofia religiilor, pentru a vedea modul în care conceptele și coordonatele de gândire ale filosofiei grecești antice au fost preluate și, totodată, transformate, de filosofia creștină a Antichității târzii și Evului Mediu.
 Este recunoscut faptul că secolele de început ale erei noastre au fost marcate de dezbateri intelectuale intense între curentele filosofice ale vremii și creștinism, un curent emergent de gândire care, pentru logica tradițională greacă, propunea o schimbare radicală a modului de raportare la concepte și valori. De la ideea creației din nimic – o imposibilitate logică pentru gândirea antică –, până la accesarea adevărului prin intermediul unei „logici a inimii”, mai degrabă decât cu ajutorul regulilor, deja clasice, ale logicii aristotelice, creștinismul a constituit, încă de la începuturile sale, un scandal pentru mintea filosofilor antici.
 Cu toate acestea însă, privind la vocabularul folosit de filosofii creștini, putem regăsi – dincolo de schimbarea de poziție spirituală și de viziune asupra lumii – aceleași concepte folosite de gânditorii greci. Cu ce se diferențiază ideea de „cale” de la Parmenide și din gândirea orientală de „Calea” despre care se vorbește în Biblie? Cum s-a schimbat raportarea la adevăr la trecerea de la filosofia neoplatonică la creștinism? Care sunt diferențele dintre era înțeleasă noțiunea de viață înainte și după apariția gândirii creștine?
 Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră din această săptămână, alături de Ioan Dura, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Teologie a Universității „Ovidius” din Constanța, unde predă cursurile de „Istoria și Filosofia Religiilor”, „Strategii de Dialog Interreligios” și „Istoria Filosofiei”. Publicațiile sale și activitatea sa de cercetare, explorează teme, precum: teologia comparată a religiilor, filosofia greacă antică, relația dintre secularizare și creștinism, toleranța religioasă, filosofia indiană (Advaita Vedanta), dialogul interreligios. Totodată, invitatul nostru este coordonatorul seriei de conferințe și seminarii internaționale „Religie, Cunoaștere, Societate” (https://conferencerks.wixsite.com/event) și al Forumului de Istoria și Filosofia Religiilor din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța. A susținut conferințe și prelegeri la universități din Liban, Iran, Vietnam, Slovacia, Marea Britanie, Pakistan, India, Grecia.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-05/2024-05-04/izvoare_3_may_2024_21_10_05.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-05/2024-05-04/izvoare_3_may_2024_21_10_05.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 03 May 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Costică Brădățan în dialog cu Cornel-Florin Moraru la Izvoare de filosofie: Eșecul ca temă fundamentală a filosofiei</title>
      <description><![CDATA[Pentru data de 26 aprilie, vă propunem o ediție specială a Izvoarelor de Filosofie, care-l va avea ca invitat pe celebrul filosof și eseist Costică Brădățan, alături de care vom supune dezbaterii o temă insolită pentru filosofia tradițională: eșecul ca fenomen esențial pentru existența umană.
 Chiar dacă nu se încadrează printre subiectele cu carieră filosofică îndelungată, cum ar fi problema timpului sau cea a ființei, raportarea pe care o avem la eșec, susține invitatul nostru, ne definește ca oameni. Ea impune o distanță între noi și lume, precum și între noi și ceilalți semeni ai noștri, care ne poate deschide calea către reflecție lucidă și înțelegere profundă a realității în care trăim. Cum putem înțelege sensul filosofic al eșecului? Care sunt chipurile sub care eșecul se înfățișează de-a lungul existenței umane? De ce este el definitoriu pentru condiția noastră de ființări finite?
 Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care vom pleca în dezbaterea noastră din această săptămână, alături de Costică Brădățan, profesor de studii umaniste la Texas Tech University, profesor onorific de filosofie al Universității din Queensland, Australia, coordonatorul unor serii apreciate de cărți filosofice publicate la două edituri de prestigiu internațional (Columbia University Press și Bloomsbury), precum și autor a multiple eseuri și lucrări filosofice.
 Prilejul dezbaterii noastre din această săptămână este apariția de curând, sub egida editurii Spandugino, a primei traduceri în limba română a volumului „Elogiu Eșecului. Patru Pilde de Umilitate”, scris de invitatul nostru și publicat inițial în limba engleză la Harvard University Press în 2023. Este vorba despre o analiză critică și lucidă a dificilei confruntări pe care fiecare dintre noi le avem, mai devreme sau mai târziu, cu diversele ipostaze ale eșecului în viața noastră, care a fost distinsă cu Premiul PROSE pentru Excelență în Filosofie, acordat de Asociația Editorilor americani, și s-a bucurat de recenzii elogioase în cele mai prestigioase reviste internaționale, cum ar fi New York Books Review, Times Literary Supplement, Washington Post, New York Times ș.a.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-04/2024-04-26/izvoare_26_april_2024_21_08_34.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-04/2024-04-26/izvoare_26_april_2024_21_08_34.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Tue, 23 Apr 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Kant, la 300 de ani de la naștere. Relevanța gândirii kantiene astăzi</title>
      <description><![CDATA[Anul acesta se împlinesc 300 de ani de la nașterea marelui filosof Immanuel Kant și, pentru a marca acest eveniment, Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române organizează, în perioada 22-26 aprilie, Conferința Internațională „Kant 300. Celebrating the 300th Anniversary of Kant’s Birthday”. În cele cinci zile ale conferinței, publicul iubitor de filosofie din România poate asista, în regim online, la peste patruzeci de prelegeri, susținute de unii dintre cei mai importanți experți în gândirea kantiană, atât la nivel național, cât și la nivel internațional.
 Dintre oaspeții din străinătate, îi putem menționa pe Beatrice Longuenesse (profesor emerit al Universității din New York, SUA), Paul Guyer (profesor emerit al Universității Brown, SUA), Eric Watkins (profesor al Universității din California, SUA) sau Michael Potter (profesor al Universității Cambridge, UK). Dintre invitații români, Mircea Flonta și Ilie Pârvu, ambii academicieni și profesori emeriți ai Universității din București.
 Programul complet al evenimentului și detalii pentru înregistrare puteți găsi pe site-ul Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române.
 Cu această ocazie, în cele 50 de minute de emisie din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre modul în care ImmanuelKant a schimbat cursul filosofiei occidentale, despre felul în care lectura operei kantiene s-a schimbat în cele aproape trei secole de la apariție și despre relevanța sa pentru omul contemporan.
 Invitatul nostru din această săptămână este Marius Augustin Drăghici, cercetător științific al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române și organizator al evenimentului academic pe care l-am luat ca prilej al discuției noastre. Cu o activitate de cercetare bogată în sfera studiilor kantiene, două volume de autor publicate la edituri naționale de prestigiu - Experimentul rațiunii pure. Deducția kantiană a categoriilor (2010) și Probleme kantiene in epistemologia contemporană (2016) – și peste 40 de articole publicate în reviste de specialitate recunoscute la nivel internațional, dl. Drăghici este unul dintre cei mai cunoscuți specialiști pe filosofia lui Immanuel Kant din România.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-04/2024-04-19/izvoare_19_april_2024_21_10_12.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-04/2024-04-19/izvoare_19_april_2024_21_10_12.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Thu, 18 Apr 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>La ce bun gândirea critică în lumea contemporană? Educația filosofică în contextul noilor tehnologii digitale</title>
      <description><![CDATA[Încă din perioada antică, rolul filosofiei în educația tinerelor generații a fost definit ca fiind unul esențial. Procesul formator al personalității individuale era definit prin excelență ca un proces formator al unui tip de raportare la lume, care pune accentul pe valorile raționalității, gândirii critice și valorilor etice ale unei anumite societăți istorice. Tocmai de aceea, chiar dacă de-a lungul istoriei culturii occidentale valorile societăților s-au schimbat, filosofia, în calitate de disciplină a gândirii raționale, a rămas fundamentul educației de-a lungul Antichității, Evului Mediu și Modernității.
 Odată însă cu apariția mediului digital și a inteligenței artificiale, putem vorbi despre o „criză” a fundamentelor procesului educativ și, prin extensie, o criză a filosofiei înseși. În condițiile în care algoritmii generativi tind să preia din ce în ce mai multe dintre activitățile specifice spiritului uman, cum ar fi creația artistică și literară sau compunerea de texte cu caracter filosofic, merită să redeschidem dezbaterea privitoare la valoarea filosofiei pentru spiritul contemporan în genere, precum și la modul în care mai putem preda filosofie astăzi.
 La ce bun filosofia în epoca inteligenței artificiale? Cum putem folosi tehnologia ca aliat în dezvoltarea gândirii critice? Care sunt principalele provocări aduse de noile tehnologii educației filosofice?
 Acestea sunt câteva dintre întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră din această săptămână alături de Mihail-Valentin Cernea, lector în cadrul Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane al Academiei de Studii Economice din București și specialist în etică aplicată.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-04/2024-04-12/izvoare_12_april_2024_21_10_03.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-04/2024-04-12/izvoare_12_april_2024_21_10_03.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Thu, 11 Apr 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie - Despre multiplele sensuri ale autenticității, de la etică la estetică</title>
      <description><![CDATA[Dintre conceptele tradiționale ale filosofiei, cel de autenticitate este unul dintre cele mai studiate și criticate noțiuni, mai ales în contextul gândirii contemporane. Dincolo însă de studiile tehnice ale filosofiei, în cultura de masă a vremii noastre, avem de-a face cu o adevărată „industrie a autenticității”, concretizată prin workshop-uri, cărți de dezvoltare personală, conferințe motivaționale ș.a.m.d. Ca urmare a acestui fapt, există o aparentă diluare a sensurilor noțiunii de autenticitate, care reclamă o continuă reconsiderare, în cadrele filosofiei actuale, a acestei probleme.
 Tocmai de aceea, pentru ediția Izvoarelor de filosofie din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre multiplele sensuri ale autenticității, proiectate în diferitele domenii ale filosofiei, de la cel al limbajului, până la cel a existenței, de la etică la estetică. Cum putem gândi autenticitatea din perspectivă estetică? Care este legătura dintre sensul etic-existențial al autenticității și cel estetic? Cum putem gândi o autenticitate a limbajului, care să asigure aderența gândurilor noastre la realitate?
 Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vom încerca să schițăm niște răspunsuri, alături de invitatul nostru din această săptămână, Cristian Iftode, conferențiar universitar doctor abilitat al Facultății de Filosofie a Universității din București și autor al unui număr semnificativ de cărți și studii de specialitate, printre care amintim volumele Viața bună. O introducere în etică și Filosofia ca mod de viață. Sursele Autenticității, ambele publicate la Editura Trei.
 Vă invităm și pe dumneavoastră să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, în seara de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-04/2024-04-05/izvoare_5_april_2024_21_09_58.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-04/2024-04-05/izvoare_5_april_2024_21_09_58.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Thu, 04 Apr 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Abecedarul gândirii grecești antice - litera sigma</title>
      <description><![CDATA[Săptămâna aceasta reluăm una dintre cele mai iubite serii radiofonice ale Izvoarelor de filosofie și redeschidem Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaptesprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera sigma. Cu această ocazie, vom continua incursiunea noastră în istoria conceptelor filosofice, în căutarea sensurilor originare ale unora dintre cele mai folosite concepte filosofice și vom urmări modul în care sensul lor s-a modificat de-a lungul istoriei filosofiei grecești.
 Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor – alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 29 martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-03/2024-03-29/izvoare_29_march_2024_21_10_18.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-03/2024-03-29/izvoare_29_march_2024_21_10_18.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Wed, 27 Mar 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie - Etica drepturilor de autor în era inteligenței artificiale</title>
      <description><![CDATA[Ultimii ani au fost marcați de numeroase inovații în domeniul inteligenței artificiale, cu ajutorul cărora s-a înregistrat o evoluție considerabilă a științei, dar și o înlesnire a existenței noastre cotidiene. Noile tehnologii bazate pe algoritmi inteligenți ne ajută să conducem automobilele noastre mai ușor și mai sigur, să îndeplinim mult mai repede sarcini care, până nu demult, ne solicitau aproape toată atenția sau să găsim și sintetizăm mai rapid informația de care avem nevoie.
 Cu toate acestea, aceeași algoritmii de inteligență artificială au adus cu sine și o sumă de provocări în ceea ce privește modul în care noi ne raportăm la proprietatea intelectuală și în care concepem noțiunea de drept de autor. De la diversele forme de plagiat asistate de inteligența artificială cu care se confruntă sistemul educațional, până la compunerea scenariilor de film și a altor lucrări cu caracter artistic doar prin intermediul inteligenței artificiale, există un spectru larg de dileme etice care au ca nucleu problematic modul în care putem gândi o folosire echitabilă și corectă din punct de vedere etic a acestor algoritmi.
 Cum schimbă Inteligența artificială modul în care gândim și ne raportăm la drepturile de autor și la proprietatea intelectuală? Mai are sens discuția despre drepturile de autor în epoca schimbului liber de informație prin intermediul internetului? Care sunt coordonatele etice în care se poate discuta despre o etică a drepturilor de autor în epoca A.I.?
 Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră din această săptămână, alături de Radu Uszkai, asistent universitar la Departamentul de Filosofie și Științe Socioumane al Academiei de Studii Economice din București, cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA), membru în echipa de cercetare a proiectului avataResponsibility și autor al cărții Idei în proprietate. O introducere în etica drepturilor de autor, un titlu care urmează să apară lunile următoare la editura Universității din București.
 Vă invităm și pe dumneavoastră să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, în seara de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-03/2024-03-22/izvoare_22_march_2024_21_00_39.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-03/2024-03-22/izvoare_22_march_2024_21_00_39.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Thu, 21 Mar 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie: Filosofia medievală astăzi. Incursiune în psihologia aristotelică vineri, ora 21.10</title>
      <description><![CDATA[Dintre epocile istoriei filosfiei, perioada medievale este una dintre perioadele care au trezit interesul și fascinația cercetătorilor din ultimele decenii. Pe de o parte, cu ajutorul metodelor de lucru și interpretare contemporane, Evul Mediu filosofic devine din ce în ce mai relevant pentru înțelegerea condiției omului și a unora dintre problemele contemporane privitoare mecanismele interne ale psihicului uman. Pe de altă parte, descoperirea de noi manuscrise medievale, precum și editarea unor manuscrise anterior inedite, au deschis un spectru larg de direcții de cercetare și au făcut din studiile medievale unul dintre cele mai dinamice domenii ale filosofiei.
 În cele 50 de minute de emisie pe care le avem la dispoziție în această săptămână, vă propunem o incursiune fascinantă în teoria medievală a sufletului, cu pornire de la noul tratat anonim Despre suflet și despre facultățile sale, publicat de curând la editura Polirom, într-o ediție critică însoțită de traducere în limba română, făcută pe baza a opt manuscrise medievale, dintre care unul inedit, descoperit chiar în biblioteca Batthyaneum de la Alba-Iulia. Urmărind povestea insolită a acestei ediții, vom reflecta asupra semnificației noțiunii de suflet, precum și asupra modului în care structura internă a acestei realități imateriale, dar atât de importantă pentru istoria culturii europene, a fost gândită în timpul Evului Mediu pornind de la fundamente aristotelice.
 Alături de mine în acest periplu prin istoria ideilor filosofice se vor afla editorii și traducătorii ediției tocmai menționate, anume Alexander Baumgarten, doctor în filosofie și profesor al Universității Babeș-Boyai din Cluj-Napoca, și de Mihai Maga, doctor în filosofie al Universității Babeș-Boyai din Cluj-Napoca și conferențiar al aceleiași universități.
 Vă invităm și pe dumneavoastră să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, în seara de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-03/2024-03-15/izvoare15_march_2024_21_09_54.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-03/2024-03-15/izvoare15_march_2024_21_09_54.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Thu, 14 Mar 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie: Identitatea virtuală și sensurile autenticității în era digitală</title>
      <description><![CDATA[După cum arată studiile recente, rețelele de socializare au avut un impact radical asupra modului în care ne raportăm la lume, dar și la propria noastră identitate. Presiunea pe care o resimțim în fiecare vacanță de a ne etala experiențele pe social media, precum și timpul din ce în ce mai extins petrecut în socializarea online, ne arată că sinele nostru este, într-o măsură din ce în ce mai mare, un construct virtual, în care investim efort considerabil.
 Tocmai de aceea, merită să ne chestionăm asupra modurilor în care sinele nostru virtual se constituie, uneori într-o vădită tensiune cu sinele real, precum și asupra modului în care fenomenele lumii digitale ne modelează personalitatea. Ce este identitatea virtuală și care sunt raporturile ei cu cea reală? Ce sens mai are ideea de autenticitate în era informației? Care sunt modelele culturale formate în contextul rețelelor de socializare?
 Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră din această seară, alături de Oana Șerban, doctor în filosofie, lector al Facultății de Filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.
 Vă invităm și pe dumneavoastră să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, în seara de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-03/2024-03-08/izvoare_8_march_2024_21_10_12.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-03/2024-03-08/izvoare_8_march_2024_21_10_12.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 08 Mar 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie - Metafora luminii în filosofie, teologie și arte</title>
      <description><![CDATA[Dintre diversele fenomene cercetate de știință și filosofie, lumina a fost dintotdeauna una dintre cele mai subtile și dificil de prins în concept. Nici materială, nici complet imaterială, mediu care asigură vizibilitatea obiectelor și, în același timp, condiție necesară cunoașterii, lumina a fost încă de la Platon, asociată intelectului uman și contemplării ideilor.
 În cele 50 de minute ale emisiunii din această săptămână, vă propunem o incursiune în istoria unei idei fascinante, care a captivat de-a lungul timpului imaginația filosofilor, teologilor și artiștilor totodată. Încă din epoca clasică a filosofiei grecești, s-a remarcat accentul pus de filosofi pe văz, ca simț și organ al cunoașterii totodată. Începând cu Platon și Aristotel, cunoașterea autentică a început să fie exprimată în termenii unor metafore vizuale, printre care metafora luminii a ajuns, cu timpul, una dintre cele mai folosite. Totodată însă, lumina a jucat un rol importat și în artă, unde a fost reprezentată vizual și tratată ca mediu artistic.
 Care sunt semnificațiile estetice ale luminii? Cum a fost înțeleasă lumina în filosofia și teologia medievală? Care este relația dintre sensurile artistice ale luminii și cele estetice?
 Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră din această săptămână, alături de Oana Maria Nae, doctor în arte vizuale, lector al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași și autoarea cărții Lux magna. O istorie culturală a utilizării luminii în artele vizuale din Antichitatea târzie până în zorii modernității, apărută recent la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
 Vă invităm și pe dumneavoastră să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, în seara de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-03/2024-03-01/izvoare_1_march_2024_21_09_58.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-03/2024-03-01/izvoare_1_march_2024_21_09_58.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 01 Mar 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie: Abecedarul gândirii grecești antice – litera sigma (partea a 3-a)</title>
      <description><![CDATA[Săptămâna aceasta reluăm una dintre cele mai iubite serii radiofonice ale Izvoarelor de filosofie și redeschidem Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaptesprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera sigma. Cu această ocazie, vom continua incursiunea noastră în istoria conceptelor filosofice, în căutarea sensurilor originare ale unor concepte precum cele de ritm sau rapsodie și vom urmări modul în care sensul lor s-a modificat de-a lungul istoriei filosofiei grecești.
 Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor – alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 23 februarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-02/2024-02-23/izvore_23_february_2024_21_10_12.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-02/2024-02-23/izvore_23_february_2024_21_10_12.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 23 Feb 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie: Epidemia de falsuri. Rolul gândirii critice și educației științifice în combaterea pseudoștiinței</title>
      <description><![CDATA[Emisiunea de astăzi este dedicată unui fenomen care, prin anvergura sa, creează din ce în ce mai multe îngrijorări în rândul filosofilor și oamenilor de știință totodată: răspândirea exponențială a știrilor false și a pseudoștiinței în mediul internetului. Invitata de astăzi va fi Adriana Vasile, cercetător în neuroștiințele educației și președinte al ONG-ului Re-Design, o organizație care-și propune promovarea schimbării paradigmei tradiționale a educației prin proiectul CEREHARD, prima instituție de educație diferită de standard din România.
 În cele 50 de minute pe care le avem la dispoziție, vom analiza care sunt motivele acestei „pandemii informaționale”, precum și care sunt modalitățile pe care le avem la îndemână ca, prin intermediul dezvoltării abilităților de gândire critică de la o vârstă cât mai fragedă, precum și prin alfabetizarea științifică a noilor generații, să combatem credințele științifice false, precum și informațiile eronate care circulă pe internet. Ce este pseudoștiința? De ce suntem înclinați să ne încredem în informații dovedite ca fiind false și care sunt mecanismele neurologice care ne predispun către astfel de credințe? Care sunt cele mai importante mituri răspândite la nivelul publicului larg despre creier și cum pot fi ele demascate?
 Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vom încerca să schițăm niște răspunsuri alături de invitata mea din această seară Adriana Vasile, cercetător în neuroștiințele educației și președinte al ONG-ului Re-Design, o organizație care-și propune promovarea schimbării paradigmei tradiționale a educației prin proiectul CEREHARD, prima instituție de educație diferită de standard din România.]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-02/2024-02-17/izvoare_16_february_2024_21_10_08.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-02/2024-02-17/izvoare_16_february_2024_21_10_08.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 16 Feb 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie - Înapoi la originea filosofiei. Fenomenul mirării și semnificațiile sale</title>
      <description><![CDATA[Filosofia greacă a stat sub semnul mirării. Atât Platon, cât și Aristotel, afirmă că mirarea este începutul și originea filosofiei și că ea însoțește demersul filosofic de la un capăt la celălalt. Cu toate acestea, sensul mirării a fost cel mai adesea subînțeles de filosofi și nu tematizat ca atare. Deși joacă un rol important în gândirea majorității marilor filosofi ai istoriei filosofiei, există puține locuri în care se dă o definiție a mirării și chiar mai puține tratate sistematice despre acest fenomen.
 Tocmai de aceea, pentru ediția din 9 februarie, vă propunem o discuție sistematică privitoare la multitudinea de înțelesuri pe care mirarea le poate lua în contexte filosofice și pre-filosofice. Încă de la Homer, cercetătorii au arătat că există o bogăție de semnificații ale mirării, de la mirarea ce deschide posibilitatea înțelegerii profunde a lucrurilor, până la mirarea care năucește și ascunde semnificația fenomenelor.
 Cum putem naviga prin această pluralitate de sensuri? Cum a evoluat ideea de mirare la trecerea de la gândirea prefilosofică la cea filosofică? Cum a fost mirarea tematizată în fenomenologia contemporană?
 Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră din această săptămână, alături de Ioan Ciprian Bursuc, doctor în filosofie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și autor al cărții „Fenomenologia mirării. Homer, Platon și Heidegger”, un studiu remarcabil despre fenomenul mirării în filosofia greacă și în contemporană, publicat de curând la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
 Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-02/2024-02-09/izvoare_9_february_2024_21_10_19.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-02/2024-02-09/izvoare_9_february_2024_21_10_19.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 09 Feb 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie: Despre fericire de la Aristotel la lumea contemporană</title>
      <description><![CDATA[Fericirea ni se înfățișează sub o mulțime de chipuri și în felurite momente ale vieții noastre. Fie că este vorba despre simpla plăcere senzorială, despre micile bucurii de moment, despre liniștea sufletească sau despre starea de beatitudine, fiecare individ are propria reprezentare privitoare la fericire. Tocmai de aceea, căile pe care o căutăm și modul în care o concepem par chestiuni cu totul subiective, care țin de opiniile personale ale fiecăruia dintre noi.
 Cu toate acestea, încă de la Aristotel, filosofii au încercat să argumenteze că există niște principii raționale pornind de la care fericirea trebuie gândită și că, dincolo de multitudinea de ipostaze cotidiene, ea se referă, de fapt, la un stare unitară spre care cu toții năzuim. Pentru unele curente filosofice, cum sunt stoicismul sau epicureismul, atingerea fericirii a constituit chiar scopul ultim al efortului filosofic, în timp ce altele, cum este deontologia kantiană, au privit-o cu suspiciune.
 În epoca contemporană, din ce în ce mai multe discipline – de la psihologie, la neuroștiințe – abordează această temă și discursul despre fericire păstrează prin planul mediului reflexiv actual, cu zeci de cărți publicate și sute de prelegeri, simpozioane sau ateliere organizate anual.
 Acesta este și motivul pentru care, în cele 50 de minute de emisie din această săptămână, ne-am propus să medităm asupra modului în care fericirea poate fi gândită filosofic în lumea de astăzi. Cum este posibilă fericirea în lumea contemporană? Cum o putem defini? Care este legătura dintre fericire, plăcere și liniște sufletească?
 Acestea sunt întrebările pornind de la care vom începe discuția noastră din această seară, alături de Liviu Cocei, doctor în filosofie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cadru didactic al Facultății de Istorie, Filosofie și Teologie din cadrul Universității „Dunărea de jos” din Galați și coordonator, alături de Ion Cordoneanu, al volumului colectiv „Despre Fericire”, publicat de curând la editura Universității de Vest din Timișoara, un volum care strânge laolaltă studii despre fericire scrise de filosofi și cadre didactice de prestigiu din mediul universitar românesc.
 Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-02/2024-02-02/izvoare_2_february_2024_21_10_26.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-02/2024-02-02/izvoare_2_february_2024_21_10_26.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 02 Feb 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie: Abecedarul gândirii grecești antice – litera sigma (partea a 2-a)</title>
      <description><![CDATA[Săptămâna aceasta reluăm una dintre cele mai iubite serii radiofonice ale Izvoarelor de filosofie și redeschidem Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaptesprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera sigma. Cu această ocazie, vom continua incursiunea noastră în istoria conceptelor filosofice, în căutarea sensurilor originare ale unor concepte precum cele de ritm sau rapsodie și vom urmări modul în care sensul lor s-a modificat de-a lungul istoriei filosofiei grecești.
 Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor – alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 26 ianuarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-01/2024-01-26/izvoare26_january_2024_21_10_22.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-01/2024-01-26/izvoare26_january_2024_21_10_22.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 26 Jan 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie: De la „Arborele vieții” la viața contemporană. Estetică și filosofie în gândirea medievală franciscană</title>
      <description><![CDATA[Perioada medievală este una dintre epocile istorice ale filosofiei care încep, încetul cu încetul, să fie recuperate și revizitate de cercetătorii contemporani. Văzută în mod tradițional ca o perioadă a tehnicalităților logice și metafizice, precum și ca o perioadă în care gândirea filosofică a s-a rătăcit în dezbateri sterile, secolele întregi de filosofie medievală au fost aproape date uitării pe parcursul modernității. În ultimele decenii însă, filosofia medievală a început să fie redescoperită, cu ajutorul noilor instrumente de analiză filologică și filosofică, ca o perioadă fascinantă, în care filosofia este folosită în mod ingenios pentru a răspunde la întrebări care încă provoacă dezbateri, din diverse domenii ale cunoașterii, precum logica, epistemologia, estetica și, în mod surprinzător, filosofia mediului virtual.
 Ediția Izvoarelor de filosofie din această săptămână este dedicată redescoperirii legăturii dintre artă, filosofie și estetică în mediul de gândire franciscan al secolelor XIII-XIV. Cu reprezentanți de seamă în tradiția filosofică universală, cum ar fi Bonaventura din Bagnoregio, Ubertino da Casale, John Duns Scotus, William Ockham, Ordinul Franciscan a modelat gândirea și cultura europeană de la începuturile sale, până în zilele noastre. În cadrul acestei comunități religioase și de gândire s-a dezvoltat însă și o foarte interesantă concepție estetică, ce a marcat evoluția artelor în genere, și a artelor figurative, în special, din spațiul cultural european.
 Unul dintre motivele artistice centrale ale gândirii filosofice și esteticii franciscane, care va fi și tema de discuție principală a emisiunii noastre, este reprezentarea „Arborelui Vieții”, al cărui simbolism a fascinat gândirea filosofilor și teologilor de-a lungul întregului Ev Mediu, până în contemporaneitate. Care este legătura dintre artă, filosofie și teologie în mediul de gândire franciscan din secolele XIII-XIV? Care este rolul artei sacre în viața omului obișnuit? Cum sunt transpuse în artă simboluri încărcate cu sensuri filosofice și teologice, cum ar fi celebrul „Arbore al vieții”? Ce mai putem înțelege astăzi din arta și estetica franciscană a Evului Mediu?
 Acestea sunt întrebările la care ne-am propus să răspundem alături de invitatul lui Cornel-Florin Moraru din această săptămână – Eugen Răchiteanu, preot al parohiei Preasfânta inimă a lui Iisus din Sinaia, doctor în filosofie al Facultății de filosofie și științe social politice din cadrul Universității Al. Ioan Cuza din Iași, lector al Facultății de Teologie Romano-Catolică a Universității din București și autor al mai multor cărți și studii de specialitate, dintre care amintim Arta si estetica franciscana in secolele XIII-XIV. Explorări hermeneutice si comparative, un studiu insolit pentru peisajul cultural românesc, publicat în 2017 la Editura Fundației Academice Axis.
 Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-01/2024-01-19/izvoare19_january_2024_21_10_17.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-01/2024-01-19/izvoare19_january_2024_21_10_17.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 19 Jan 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie - Retrospectiva filosofică a anului 2023</title>
      <description><![CDATA[Pentru că, la început de an, filosofii numără cărțile, prima ediția a izvoarelor de filosofie din anul 2024 va fi dedicată, ca de obicei, unei retrospective a activității filosofice din anul precedent. În cele 50 de minute de emisie, vom trece în revistă cărțile, articolele și manifestările academice care au marcat, în diverse moduri, viața noastră intelectuală și cultura reflexivă românească în genere.
 Pentru a ne ghida în acest periplu al nostru printre cărți și gânduri, îl vom avea ca invitat pe cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, doctor în filosofie, cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române și Președinte al Societății Leibniz din România.
 Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-01/2024-01-12/izvoare12_january_2024_21_10_03.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2024/2024-01/2024-01-12/izvoare12_january_2024_21_10_03.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 12 Jan 2024 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie - Filosofia prin citate de autoritate. De la florilegiile Evului Mediu la aforismele din social media</title>
      <description><![CDATA[Trăim într-o epocă în care, în multe cazuri, se citează mai mult decât se citește (pentru a cita din Andrei Pleșu). Marii gânditori ai istoriei rămân adesea în conștiința noastră colectivă nu neapărat datorită tratatelor filosofice și științifice pe care le-au scris, ci mai degrabă datorită unor scurte propoziții care le sunt atribuite și care circulă în lumea social media. Această practică nu este însă o invenție a epocii internetului, ci îi putem trasa originile până în vremurile în care cărțile erau rare și foarte scumpe, iar accesul la informație extrem de dificil.
 De la „florilegiile” medievale, până la site-urile cu „citate celebre” de astăzi, nevoia de brevitate și tendința de a apela la autoritate în argumentele noastre au făcut ca citatul, aforismul, vorba de duh, să fie văzute ca un fel de instrumente esențiale în construcția argumentării, dar și ca temeiuri ultime ale acesteia.
 Ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie vă propune o reflecție asupra istoriei acestei fascinații culturale, pe care o avem pentru citatele de autoritate, precum și despre modul în care ea s-a născut în Evul Mediu ca modalitate de rezumare și sistematizare a gândirii filosofice, în special a corpusului aristotelic.
 Care era rolul citatelor de autoritate în gândirea medievală? Cum a fost receptat Aristotel prin intermediul florilegiilor medievale? Cum s-a schimbat practica apelului la astfel de citate de-a lungul timpului?
 Acestea sunt întrebările de la care vom începe discuția noastră din această săptămână, alături de Vlad Ile, cercetător și asistent universitar al Universității Babeș-Boyai din Cluj-Napoca și traducător al volumului Autoritățile lui Aristotel, apărut de curând la editura Polirom din Iași, în colecția „Biblioteca Medievală”, care este și pretextul emisiunii noastre din această seară.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-12/2023-12-19/izvoare_15_december_2023_21_10_49.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-12/2023-12-19/izvoare_15_december_2023_21_10_49.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Thu, 14 Dec 2023 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie - De la critica spectacolelor la civilizația spectacolului. Filosofia teatrului la Jean-Jacques Rousseau</title>
      <description><![CDATA[Încă din Antichitate, filosofii au meditat asupra spectacolelor teatrale, punând în lumină atât aspectele lor estetice, cât și provocările etice pe care ele le-ar putea ridica. Încă de la Platon, putem vorbi despre o „critică a spectacolelor teatrale”, care a fost continuată în epoca creștină și ale cărei ecouri se regăsesc din modernitate până în lumea contemporană.
 În ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie vă propunem o incursiune în filosofia teatrului și în critica spectacolelor, cu pornire de la celebrul filosof de origine elvețiană, Jean-Jacques Rousseau. Deși în mediul cultural românesc, Jean-Jacques Rousseau este cunoscut mai degrabă pentru scrierile sale politice și pentru teoria contractului social, personalitatea sa este mult mai vastă, el abordând subiecte diverse, de la filosofia educației, până la etică și estetică. Tocmai de aceea, vă propunem să descoperim împreună o altă față a gânditorului elvețian, anume cea de estetician, și să vedem cum gândește el rolul social și moral al spectacolelor de teatru.
 Care este legătura dintre teatru și civilizație? Care sunt principalele motive ale criticii spectacolelor întreprinse de Jean-Jacques Rousseau? Cum putem gândi spectacolele de teatru ca factor de coeziune socială?
 Acestea sunt câteva dintre întrebările la care vom răspunde alături de Ștefan-Sebastian Maftei, conferențiar al Facultății de Istorie și Filosofie al Universității Babeș-Boyai din Cluj-Napoca și autor al volumului Teatru și Civizilație. Jean-Jacques Rousseau și critica spectacolelor, apărut de curând la Editura Eikon din București, volum care constituie și prilejul dezbaterii din această săptămână.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-12/2023-12-13/izvoare_8_december_2023_21_10_08.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-12/2023-12-13/izvoare_8_december_2023_21_10_08.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 08 Dec 2023 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie - Ediție specială de 1 Decembrie. Incursiuni aniversare în filosofia românească. Lucian Blaga și matricea stilistică</title>
      <description><![CDATA[Cu ocazia Zilei Naționale a României, am pregătit o ediție specială a emisiunii Izvoare de filosofie, în care vă propunem o incursiune în filosofia marelui gânditor și poet român Lucian Blaga cu ajutorul metodelor contemporane de interpretare și analiză. Pe această cale, vom încerca să arătăm principalele contribuții ale filosofului de la Lancrăm la istoria filosofiei românești, dar și la dezvoltarea conștiinței naționale.
 Fiind unul dintre martorii entuziaști ai Marii Uniri, tema specificului național românesc a fost una centrală gândirii blagiene încă de la primele sale scrieri. Pentru acest entuziasm manifestat față de evenimentele de la Alba Iulia stau mărturie atât în scrisorile pe care Lucian Blaga le-a scris apropiaților săi, cât și în romanul ”Hornicul şi cântecul vârstelor”, publicat postum în anul 1965.
 Cu toate acestea, poate că cea mai adâncă influență a Marii Uniri asupra filosofului român a fost concretizată în încercarea neobosită de prinde în gândul filosofic chiar felul de a fi al românilor. Cercetările sale privitoare la spațiul mioritic și la matricea stilistică sunt și astăzi subiectul cercetărilor doctorale, cărților și studiilor de specialitate din domeniul filosofiei. Tocmai de aceea, în această săptămână revizităm gândirea blagiană pentru a ne întreba cum ne mai putem regăsi în gândurile lui Lucian Blaga privitoare la sufletul românesc? Cum ne mai este personalitatea modelată inconștient de apartenența la acest popor? Care este „matricea stilistică” a românului contemporan?
 Acestea sunt doar câteva dintre întrebările cărora le vom căuta răspunsul alături de invitata mea din această săptămână, Andreea Neagu, doctorandă în filozofie cu o cercetare doctorală despre filosofia românească și membră a Centrului de Cercetare în Istoria Ideilor Filosofice din cadrul Universității din București.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-12/2023-12-13/izvoare_1_december_2023_21_09_57.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-12/2023-12-13/izvoare_1_december_2023_21_09_57.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Wed, 29 Nov 2023 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie - Abecedarul gândirii grecești antice (litera Sigma)</title>
      <description><![CDATA[Săptămâna aceasta reluăm una dintre cele mai iubite serii radiofonice ale Izvoarelor de filosofie și redeschidem Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaptesprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera sigma. Cu această ocazie, vom continua incursiunea noastră în istoria conceptelor filosofice, în căutarea sensurilor originare ale unor concepte precum cele de ritm sau rapsodie și vom urmări modul în care sensul lor s-a modificat de-a lungul istoriei filosofiei grecești.
 Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor – alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 24 Noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-12/2023-12-13/izvoare_24_november_2023_21_09_37.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-12/2023-12-13/izvoare_24_november_2023_21_09_37.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 24 Nov 2023 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie - Experiența gândirii și formarea prejudecăților. Filosofia în contexte interpretative actuale</title>
      <description><![CDATA[Efortul de înțelegere al experiențelor noastre de viață este unul care caracterizează gândirea în genere, iar interpretarea sensului evenimentelor importante prin care trecem este o necesitate care ține de echilibrul nostru existențial. De foarte multe ori însă, în încercarea noastră de a ne înțelege viața, apelăm la explicații prefabricate și la tot soiul de prejudecăți care sunt disponibile în mediul nostru cultural. Sunt momente însă când ceea ce ni se întâmplă pare a fi un rezultat al hazardului, aparent fără explicație și care scapă eforturilor noastre de înțelegere. Acestea sunt momentele în care gândirea filosofică ne poate ajuta.
 Problema interpretării și a înțelegerii sensului experiențelor noastre au fost, din cele mai vechi timpuri, de importanță cardinală pentru filosofie, disciplină care s-a definit încă de la începuturi ca efort de interpretare și înțelegere a lumii în care trăim și a ideilor pe care le avem. O dată însă cu epoca modernă, interpretarea a devenit în mod explicit obiectul de studiu al unei discipline filosofice de sine stătătoare, ce poartă numele de „hermeneutică”, cu trimitere la vechiul zeu grec al comunicării și interpretării, anume Hermes.
 În această săptămână vă propunem o incursiune în lumea teoriilor contemporane ale interpretării, pentru a vedea care sunt instrumentele filosofice prin care putem înțelege experiențele-limită ale vieții noastre, dar și care sunt cele mai importante prejudecăți pe care le avem cu privire la acestea.
 Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând, la editura Universității din București, a volumului cu numărul 7 din seria „Studii în hermeneutica pre-judicativă și meontologie”, o serie de studii deja cunoscută și apreciată de publicul de specialitate din România, coordonată de chiar invitatul nostru din această seară, Viorel Cernica, cunoscut filosof și eseist, profesor universitar al Facultății de Filosofie din București și Cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.
 Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-12/2023-12-13/izvoare_17_november_2023_21_10_13.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-12/2023-12-13/izvoare_17_november_2023_21_10_13.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 17 Nov 2023 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: Regina Maria, o călătorie în America - Invitat Adrian Silvan Ionescu</title>
      <description><![CDATA[Astăzi, de la ora 21:10, vă invităm să ascultaţi sau să reascultaţi o emisiune despre una dintre izbânzile diplomatice ale Reginei Maria, călatoria în America, excelent prezentată într-o lucrare pe care o datorăm invitatului nostru din această seară.]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-12/2023-12-13/pg_ist_14_november_2023_21_10_18.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-12/2023-12-13/pg_ist_14_november_2023_21_10_18.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Tue, 14 Nov 2023 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie: Mediul digital și virtualizarea existenței umane</title>
      <description><![CDATA[O dată cu răspândirea exponențială a internetului din ultimele decenii, virtualitatea digitală a devenit din ce în ce mai prezentă în viața noastră. Ne facem cumpărăturile, ne plătim facturile sau ne rezervăm vacanțele în mediul virtual, dar tot din acest mediu ne procurăm informațiile zilnice, ținem legătura cu prietenii noștri sau ascultăm muzica preferată. Astfel, putem observa că existența noastră are o componentă virtuală pe care nu o putem nega și care pare a acapara toate domeniile activității noastre.
 Acesta este și motivul pentru care, în cadrul ediției Izvoarelor de filosofie din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre sensul virtualității în era informației digitale și rolul pe care ea îl joacă în viața noastră zilnică. Care însă sensul mai profund al virtualității? Este virtualitatea un fenomen specific epocii noastre sau o structură a umanului în genere? Care sunt celelalte ipostaze istorice ale virtualității? Care sunt trăsăturile definitorii ale virtualității digitale și cum afectează ea existența omului contemporan?
 Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră din această săptămână alături de Doru Căstăian, doctor în filosofie, traducător și publicist. Din anul 2003 până în prezent, invitatul nostru este profesor de filosofie științe socio-umane al Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați, fiind desemnat, în anul 2018, profesor „Merito”. Începând cu anul 2019, Doru Căstăian este și profesor asociat al Facultății de Istorie, Filosofie și Teologie a Universității „Dunărea de Jos” din Galați, unde predă cursuri de bioetică și gândire critică.
 Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, în seara zilei de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-12/2023-12-13/izvoare_10_november_2023_21_10_09.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-12/2023-12-13/izvoare_10_november_2023_21_10_09.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 10 Nov 2023 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie: Este posibil un „război drept”? Principii etice ale conflictelor armate</title>
      <description><![CDATA[Ultimii doi ani au fost marcați de mai multe conflicte armate foarte intens mediatizate, care au trezit, în fiecare dintre noi, sentimente puternice de anxietate și perplexități privitoare la motivele pentru care, la nivelul actual de civilizație, o rezolvare pașnică a conflictelor între țări pare a nu fi posibilă în toate cazurile.
 Totodată însă, în acești ani, lumea filosofiei a fost marcată de mai multe dezbateri internaționale privitoare la etica războiului și la care sunt valorile etice ce trebuie respectate, astfel încât să putem vorbi despre un „război drept”. Chiar dacă aceste expresii par a fi contradicții în termeni, se poate argumenta că, chiar și în cazul conflictelor armate, există niște norme morale clare ce ar trebui urmate de fiecare dintre combatanți, astfel încât atrocitățile războiului și pierderile de vieți omenești să fie limitate.
 Pentru ediția din 3 noiembrie a Izvoarelor de Filosofie, vă propunem o radiografiere a acestor dezbateri filosofice cu privire la conflictele armate și a principiilor etice care trebuie respectate în timp de război.
 Invitatul lui Cornel-Florin Moraru din această săptămână va fi Mihai-Valentin Cernea, cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București și specialist în etică aplicată.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri incitante, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-12/2023-12-13/izvoare_3_november_2023_21_10_06.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-12/2023-12-13/izvoare_3_november_2023_21_10_06.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 03 Nov 2023 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie: Abecedarul gândirii grecești antice (litera Rho)</title>
      <description><![CDATA[Săptămâna aceasta reluăm una dintre cele mai iubite serii radiofonice ale Izvoarelor de filosofie și redeschidem Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaptesprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera rho. Cu această ocazie, vom continua incursiunea noastră în istoria conceptelor filosofice, în căutarea sensurilor originare ale unor concepte precum cele de ritm sau rapsodie și vom urmări modul în care sensul lor s-a modificat de-a lungul istoriei filosofiei grecești.
 Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor – alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 27 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-12/2023-12-13/izvoare_27_october_2023_21_10_15.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-12/2023-12-13/izvoare_27_october_2023_21_10_15.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Thu, 26 Oct 2023 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie: Gândirea filosofică în contexte neconvenționale. Dimensiuni etice, estetice și metafizice ale sportului</title>
      <description><![CDATA[În ultimele decenii, din ce în ce mai multe cercetări filosofice își propun că temele filosofice se pot regăsi chiar și în cele mai mundane activități ale omului, atunci când aceste activități sunt privite prin prisma conceptelor și cadrelor teoretice ale filosofiei. Astfel s-a născut filosofia aplicată, care își ia ca obiect de studiu domenii dintre cele mai insolite. De la cultura de clubbing, până la muzica trap, de la cultura de masă până la filmele de pe Netflix, aproape că nu există domeniu al vieții cotidiene asupra căruia filosofii să nu-și fi abătut atenția.
 În ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vine rândul sportului să fie privit prin grila de înțelegere a filosofiei, pentru a scoate la iveală dileme etice, aspecte estetice și aporii metafizice privitoare la unele dintre cele mai iubite activități sportive, cum ar fi meciurile de fotbal. Cum putem înțelege evenimentele din fotbalul ultimului an prin intermediul principiului identității? Ce teorii etice pot fi aplicate pentru a înțelege valorile promovate de diversele fenomene sportive? Ce îi poate învăța sportul pe filosofi?
 Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pornind de la care vom începe discuția din această săptămână, alături de invitatul nostru în studioul Radio România Cultural, Radu Uszkai, cadru didactic al cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie din București, cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socioumane din cadrul Academiei de Studii Economice din București și unul dintre puținii cercetători din România care a reflectat asupra filosofiei sportului.
 Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-10/2023-10-23/izvoare_20_october_2023_21_10_15.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-10/2023-10-23/izvoare_20_october_2023_21_10_15.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 20 Oct 2023 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie: Realitatea virtuală ca instrument filosofic. Ameliorarea morală în realitatea virtuală.</title>
      <description><![CDATA[Apariția realității virtuale și noile tehnologii din această zonă au produs o revoluție în multe domenii de cercetare actuale. De la medicină, până la aviație și arhitectură, din ce în ce mai multe discipline folosesc realitatea virtuală ca un fel de „laborator digital”, pentru a testa ceea ce, în viața de zi cu zi, este dificil, imposibil sau costisitor de testat. De la simularea spațiilor locuibile pentru a preîntâmpina erori de construcție, până la testarea de noi aparate de zbor și instructajul piloților sau cadrelor medicale, inteligența artificială oferă un instrument ieftin și eficient pentru probleme care, până nu demult, necesitau o sumedenie de resurse.
 Dar oare poate filosofia beneficia de pe urma acestor noi tehnologii? Oare ne poate ajuta realitatea virtuală să testăm diverse teorii filosofice? Ne poate face realitatea virtuală niște oameni mai buni și empatici? Există cercetători care, la aceste întrebări, răspund cu un „da” convins. Realitatea virtuală poate fi folosită de filosofi, cel puțin în cercetările privitoare la ameliorarea morală, pentru a „antrena” anumite virtuți, cum ar fi empatia, sau pentru a încuraja reflecția etică.
 În emisiunea din această săptămână, vă propunem o dezbatere captivantă despre cum pot fi folosite tehnologiile de ultimă oră din domeniul realității virtuale în domeniul filosofiei în genere și, în special, în cel al ameliorării morale, alături de Anda Zahiu, cadru didactic al Facultății de Filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată.
 Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, în seara zilei de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-10/2023-10-13/izvoare_13_october_2023_21_10_44.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-10/2023-10-13/izvoare_13_october_2023_21_10_44.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 13 Oct 2023 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie: Viața în lumea digitală. Reflecții filosofice asupra civilizației algoritmice vineri, 6 octombrie, ora 21:10</title>
      <description><![CDATA[Inventarea computerelor a adus cu sine nu doar una dintre cele mai radicale revoluții tehnologice din istoria omenirii, ci și un nou mediu de existență pentru omul contemporan. În măsura în care utilizarea tehnologiilor computaționale a depășit cu mult scopurile cu care au fost inițial gândite primele „mașini de calcul”, ele au ajuns să îndeplinească nu doar nevoile concrete, instrumentale ale omului, ci și o bună parte dintre nevoile spirituale.
 La ora actuală, lumea digitală generată și susținută cu ajutorul dispozitivelor noastre computaționale nu este doar locul în care ne putem plăti mai rapid facturile, ne putem chema mai simplu un taxi sau ne putem face cumpărăturile fără a părăsi propria locuință. Ea este și locul în care putem socializa, prin care ne putem cunoaște lumea în care trăim și unde putem găsi la distanță de doar câteva click-uri cărțile pentru care mulți dintre strămoșii noștri au făcut sacrificii supreme. În spatele tuturor acestor fenomene se află însă informație pură și algoritmi de procesare a acestei informații. Civilizația în care trăim este una a algoritmilor și, prin faptul că suntem fiecare dintre noi cetățeni ai acestei lumi digitale, chiar viața noastră a luat o turnură info-computațională pe care nu o putem ignora.
 Acesta este și motivul pentru care, în ediția din 6 octombrie a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o incursiune în filosofia lumii digitale, alături de Constantin Vică, conferențiar al Facultății de Filosofie din București, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată și specialist în filosofia mediului digital.
 Prilejul discuției noastre este apariția de curând, la Editura Universității din București, sub semnătura invitatului nostru, a volumului Civilizație algoritmică și viața în lumea digitală, o cercetare captivantă despre modul în care algoritmii ne-au schimba viața și raportarea la lume.Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați acestei discuții, ca de obicei, în seara zilei de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-10/2023-10-07/izvoare_6_october_2023_21_09_56.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-10/2023-10-07/izvoare_6_october_2023_21_09_56.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Thu, 05 Oct 2023 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie: O Istorie Neconvențională a filosofiei germane moderne</title>
      <description><![CDATA[În perioada verii, Izvoarele de filosofie vă propun o incursiune în istoria neconvențională a filosofiei germane moderne, pornind de la Johann Joachim Winckelmann și terminând cu Friedrich Hölderlin, pentru a pune într-o nouă perspectivă de ansamblu cele două secole care au schimbat destinul cultural al întregii omeniri – secolele XVIII și XIX.
 De-a lungul celor 10 episoade ale acestei serii, vom redescoperi evoluția unora dintre cele mai importante idei ale filosofiei germane, prin intermediul unui număr de 9 filosofi, parte dintre ei uitați de cultura contemporană, parte dintre ei încă celebri la nivel mondial. De-a lungul acestui periplu ne vom întâlni cu gânditori precum Johann Winckelmann, care se întreba privitor la cum putem gândi forma divinității sau Friedrich Bouterweck, care a încercat să gândească un idealism al virtualității, cu mult înainte de apariția discuțiilor despre realitatea virtuală. Totodată însă, ne vom abate atenția asupra celebrelor meditații ale lui Immanuel Kant despre sublim sau asupra reflecțiilor despre infinit ale lui Johann Gottlieb Fichte.
 Parcursul nostru filosofic se va desfășura după cum urmează:
 (25 august): Friedrich Schlegel – De la Kant la „poezia progresivă universală”
 (1 septembrie): Friedrich Hölderlin: - Conceptul romantic de devenire
 Pentru a ne ghida în acest lung periplu, îl vom avea ca invitat, pe parcursul întregii veri, pe colaboratorul constant al Izvoarelor de Filosofie, Dragoș Grusea, doctor în filosofie, lector al Universității Naționale de Arte din București și specialist în filosofie germană modernă.
 Vă așteptăm și pe dvs. să luați parte la această dezbatere incitantă, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-08/2023-08-27/izvoare_25_august_2023_21_10_01.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-08/2023-08-27/izvoare_25_august_2023_21_10_01.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 25 Aug 2023 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie: O Istorie Neconvențională a filosofiei germane moderne</title>
      <description><![CDATA[În perioada verii, Izvoarele de filosofie vă propun o incursiune în istoria neconvențională a filosofiei germane moderne, pornind de la Johann Joachim Winckelmann și terminând cu Friedrich Hölderlin, pentru a pune într-o nouă perspectivă de ansamblu cele două secole care au schimbat destinul cultural al întregii omeniri – secolele XVIII și XIX.
 De-a lungul celor 10 episoade ale acestei serii, vom redescoperi evoluția unora dintre cele mai importante idei ale filosofiei germane, prin intermediul unui număr de 9 filosofi, parte dintre ei uitați de cultura contemporană, parte dintre ei încă celebri la nivel mondial. De-a lungul acestui periplu ne vom întâlni cu gânditori precum Johann Winckelmann, care se întreba privitor la cum putem gândi forma divinității sau Friedrich Bouterweck, care a încercat să gândească un idealism al virtualității, cu mult înainte de apariția discuțiilor despre realitatea virtuală. Totodată însă, ne vom abate atenția asupra celebrelor meditații ale lui Immanuel Kant despre sublim sau asupra reflecțiilor despre infinit ale lui Johann Gottlieb Fichte.
 Parcursul nostru filosofic se va desfășura după cum urmează:
 (18 august): Novalis – Dorul după inefabil
 (25 august): Friedrich Schlegel – De la Kant la „poezia progresivă universală”
 (1 septembrie): Friedrich Hölderlin: - Conceptul romantic de devenire
 Pentru a ne ghida în acest lung periplu, îl vom avea ca invitat, pe parcursul întregii veri, pe colaboratorul constant al Izvoarelor de Filosofie, Dragoș Grusea, doctor în filosofie, lector al Universității Naționale de Arte din București și specialist în filosofie germană modernă.
 Vă așteptăm și pe dvs. să luați parte la această dezbatere incitantă, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-08/2023-08-27/izvoare_18_august_2023_21_10_12.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-08/2023-08-27/izvoare_18_august_2023_21_10_12.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 18 Aug 2023 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie: O Istorie Neconvențională a filosofiei germane moderne</title>
      <description><![CDATA[În perioada verii, Izvoarele de filosofie vă propun o incursiune în istoria neconvențională a filosofiei germane moderne, pornind de la Johann Joachim Winckelmann și terminând cu Friedrich Hölderlin, pentru a pune într-o nouă perspectivă de ansamblu cele două secole care au schimbat destinul cultural al întregii omeniri – secolele XVIII și XIX.
 De-a lungul celor 10 episoade ale acestei serii, vom redescoperi evoluția unora dintre cele mai importante idei ale filosofiei germane, prin intermediul unui număr de 9 filosofi, parte dintre ei uitați de cultura contemporană, parte dintre ei încă celebri la nivel mondial. De-a lungul acestui periplu ne vom întâlni cu gânditori precum Johann Winckelmann, care se întreba privitor la cum putem gândi forma divinității sau Friedrich Bouterweck, care a încercat să gândească un idealism al virtualității, cu mult înainte de apariția discuțiilor despre realitatea virtuală. Totodată însă, ne vom abate atenția asupra celebrelor meditații ale lui Immanuel Kant despre sublim sau asupra reflecțiilor despre infinit ale lui Johann Gottlieb Fichte.
 Parcursul nostru filosofic se va desfășura după cum urmează:
 (11 august): K.P.Moritz – Esența întunecată a frumosului. Lumea neformelor.
 (18 august): Novalis – Dorul după inefabil
 (25 august): Friedrich Schlegel – De la Kant la „poezia progresivă universală”
 (1 septembrie): Friedrich Hölderlin: - Conceptul romantic de devenire
 Pentru a ne ghida în acest lung periplu, îl vom avea ca invitat, pe parcursul întregii veri, pe colaboratorul constant al Izvoarelor de Filosofie, Dragoș Grusea, doctor în filosofie, lector al Universității Naționale de Arte din București și specialist în filosofie germană modernă.
 Vă așteptăm și pe dvs. să luați parte la această dezbatere incitantă, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-08/2023-08-15/izvoare11_august_2023_21_10_01.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-08/2023-08-15/izvoare11_august_2023_21_10_01.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 11 Aug 2023 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
    <item>
      <title>Izvoare de filosofie: O Istorie Neconvențională a filosofiei germane moderne</title>
      <description><![CDATA[În perioada verii, Izvoarele de filosofie vă propun o incursiune în istoria neconvențională a filosofiei germane moderne, pornind de la Johann Joachim Winckelmann și terminând cu Friedrich Hölderlin, pentru a pune într-o nouă perspectivă de ansamblu cele două secole care au schimbat destinul cultural al întregii omeniri – secolele XVIII și XIX.
 De-a lungul celor 10 episoade ale acestei serii, vom redescoperi evoluția unora dintre cele mai importante idei ale filosofiei germane, prin intermediul unui număr de 9 filosofi, parte dintre ei uitați de cultura contemporană, parte dintre ei încă celebri la nivel mondial. De-a lungul acestui periplu ne vom întâlni cu gânditori precum Johann Winckelmann, care se întreba privitor la cum putem gândi forma divinității sau Friedrich Bouterweck, care a încercat să gândească un idealism al virtualității, cu mult înainte de apariția discuțiilor despre realitatea virtuală. Totodată însă, ne vom abate atenția asupra celebrelor meditații ale lui Immanuel Kant despre sublim sau asupra reflecțiilor despre infinit ale lui Johann Gottlieb Fichte.
 Parcursul nostru filosofic se va desfășura după cum urmează:
 (4 august): Friedrich Bouterweck – Idealismul virtualității
 (11 august): K.P.Moritz – Esența întunecată a frumosului. Lumea neformelor.
 (18 august): Novalis – Dorul după inefabil
 (25 august): Friedrich Schlegel – De la Kant la „poezia progresivă universală”
 (1 septembrie): Friedrich Hölderlin: - Conceptul romantic de devenire
 Pentru a ne ghida în acest lung periplu, îl vom avea ca invitat, pe parcursul întregii veri, pe colaboratorul constant al Izvoarelor de Filosofie, Dragoș Grusea, doctor în filosofie, lector al Universității Naționale de Arte din București și specialist în filosofie germană modernă.
 Vă așteptăm și pe dvs. să luați parte la această dezbatere incitantă, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 Realizator: Cornel-Florin Moraru
 Conexiuni:
 Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro
 Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie]]></description>
      <guid isPermaLink="false">https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-08/2023-08-15/izvoare_4_august_2023_21_09_45.mp3</guid>
      <enclosure url="https://static.srr.ro/files/AUDIO/2023/2023-08/2023-08-15/izvoare_4_august_2023_21_09_45.mp3" length="0" type="audio/mpeg"/>
      <pubDate>Fri, 04 Aug 2023 00:00:00 +0000</pubDate>
    </item>
  </channel>
 </rss>